trei saptamani au fost nevoie, ca sa ma dumiresc care sunt pro si contra. trei saptamani sa imi fac ordine in ganduri si sentimente si sa imi fie clar cum o sa mearga mai departe.
imi pare foare rau ca a durat asa de mult.
trebuie sa stii ca caldura ta imi lipseste foare mult.
nu a fost o gluma, cand am zis ca in ultimii 16 ani nu mam mai simtit asa de bine in bratele unui barbat ca si in bratele tale.
simtamantu a fost perfect, felul tau a fost perfect, sensibilitatea si sexul au fost perfecte, si astea din prima clipa. si asta face decizia asa de grea. si pe aialalta parte este realitatea. treaba de zi cu zi si obligatiile. cultura noastra diferita. greutatile limbajului. si intrebarea: chiar ai luato totul in serios? era din cauza mea?
vizita ta aici a lasat foarte multe intrebari deschise, foarte multe impresii pe care nu le pot sorta.
reactiile tale, pe care deseori nu le-am inteles.
si foarte multe intrebari pe care nu am putut sa ti le pun. precis as fi fost mai putin stresata, daca as fi putut sa iti spun ce as fi vrut la momentul potrivit.
sau ceea ce am simtit.
dar ar fi schimbat ceva?
nu sunt sigura daca noi in viata de zi cu zi am gasi un compromis ca sa potrivim mentalitatile noastre diferite. am avea toleranta si rabdarea necesara pentru asta? ce crezi tu? in moment nu iti pot oferi un loc in viata mea, pentru ca cirumstanta nu ma lasa.
si din cauza obligatiilor mele eu nu pot veni la tine. pana ar fi asta posibil, pot trece anii. habar nu am cand ne vom revedea. cand eu am sa am banii sau timpul sau libertatea. asta este trista realitate. si asta doare.
din aceasta cauza ar fi mai bine daca amandoi vom merge singuri drumuri diferite. sau nu?
si cum am mai spus, tu o sa ramai intotdeauna in inima mea. asta o zic foarte serios. legatura intre noi a fost foarte puternica, si frumoasa, si nu am sa o pot uita niciodata.
scriemi te rog din cand in cand, si spunemi cum o duci. te rog frumos.
iti doresc toate cele bune si dragi si numai noroc.
